Criza energetică – bâlbâiala guvernanţilor comunişti

De data aceasta, sărbătorile de iarnă au fost deosebit de stresante. Stersul general a venit de la „Gazprom”. Timp de 10 zile populaţia a fost ţinută în tensiune energetică – va fi sau nu va fi gaz peste noapte. Pe cetăţeanul Republicii Moldova mai puţin îl interesează hîrjoneala politico -economică dintre Rusia şi Ucraina, via Uniunea Europeană. Omul nostru vrea să-i fie cald în casă. Şi e normal să nu gîngească chiar toţi global. Global ar trebui să acţioneze Guvernul sau, cel puţin regional. Numai că am văzut o stare de neputinţă în toate mişcările autorităţilor centrale de la Chişinău. Premierul Grecianîi ne-a servit cu o singură soluţie – să economisim. Iar Dodon a fost pe post de „MCS”. La ce bun ne mai trebuie Departament de situaţii excepţionale, dacă tot Dodon ne arată pe hartă unde ni se taie gazele? Ce treabă are ministrul economiei, de vreme ce alţii au împuterniciri (şi lefuri) de a gestiona situaţiile de criză? Doamna Grecianîi, cu tot respectul, dar nu a fost în stare să mobilizeze societatea, să vină cu un sfat util, să dea un telefon omologilor. Este un prim-ministru de uz intern, potrivit de a merge cu alai guvernamental la Ocniţa sau Cimişlia. Doar atît.

Robinetul gazelor naturale a fost închis pe data de 7 ianuarie, de Crăciun pe vechi. Şeful statului era în mulţii Austriei, la odihnă. Bănuim că a fost informat, la sigur ştia că ţara dumnealui riscă să îngheţe. Cu toate acestea, preşedintele a mai stat circa trei zile la aer curat. Dînsul a venit în Patrie abia sîmbătă. Exact cum s-a întîmplat astă vară, pe timpul inundaţiilor, cînd acelaşi Vladimir Voronin se afla la odihnă în Croaţia. De regulă, în vremuri grele, şeful statului lasă totul şi vine la poporul său. Care regulă? Aici sînt alte reguli şi alţi oameni, mai bine zis alţi preşedinţi. Şeful statului îşi poate permite orice, pentru că noi le înghiţim pe toate. Şi nu-l atingem nici cu o floare.

Mai mult decît atît, culmea nesimţirii, televiziunile guvernării au început să trîmbiţeze cît de mult ţin situaţia la control. Cine credeţi că-i Făt Frumos cel viteaz? Şeful statului. Ce vreţi, a convocat o şedinţă, s-a răstit la nişte funcţionari, a dat indicaţii, a telefonat dlui Iuşcenco. Şi toate acestea în faţa camerelor de luat vederi. Dar de fapt, haideţi să recunoaştem, că în ruseşte toate aceste vînzoleli oficiale se numesc „Imitaţia burnoi deatelinosti”. Nu contează ce zice şi ce face Voronin, Grecianîi sau cu atît mai mul Dodon. Soarta Moldovei, ne-am convins a cîta oară, o decid în alte cancelarii şi oricînd putem fi lăsaţi cu sobele reci.
Apropo de Croaţia şi de preşedintele Voronin. Acum o lună a fost difuzată o ştire ca multe alte ştiri. Numai că ştiruţa în cauză ne provoacă la nişte comentarii. Cine ştie numele preşedintelui croat? Nimeni nu ştie, nici în Parlament şi nici în Guvern. În schimb ştiu la Preşedinţie. Iată deci ştirea: „Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretul privind conferirea “Ordinului Republicii” Preşedintelui Republicii Croaţia, Stjepan Mesic. In temeiul art. 88 lit. a) din Constituţia Republicii Moldova şi al Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova a decretat conferirea Preşedintelui Republicii Croaţia, Stjepan Mesic, a “Ordinului Republicii”. Distincţia a fost acordată în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Republica Croaţia şi Republica Moldova.”

Întîi de toate, spunem că relaţiie noastre comercial-economice cu Croaţia sînt mai mult decît modeste. Prieteni sîntem, nici vorbă. Uneori, nişte tirişti moldoveni merg la odihnă în Croaţia, acolo e frumos, păcat de spus. Şi cam aici sfîrşesc relaţiile noastre cu această ţară balcanică. Chiar trebuia de conferit Ordinul Republicii pentru faptul că preşedintele Voronin a stat la odihnă două săptămîni în Croaţia?

Vocea Basarabiei – emisiunea “Matinal Cotidian”, cu Vitalie Enache din 12.01.09. Criza energetica din Moldova. Participanti: Oleg Serebrean, Veaceslav Negruţă, Oleg Cernei, Veaceslav Ioniţă